Fluturi

    Fiecare filă te învață câte ceva, și dacă nu te învață înseamnă că ai trecut peste  acel capitol degeaba. De ce să învățăm doar din greșelile noastre, când putem să învățăm și din greșelile altora? Putem plânge alături de oameni necunoscuți și putem suferi alături de ei. Cum? Citind. Trăim într-o eră a tehnologiei, în care aceasta ne acaparează cu toate brațele ei și uităm să ștergem măcar praful de pe cărțile noastre...
    Paulo Coelho m-a îmbătat cu o poveste incredibilă, din care am sorbit fiecare cuvânt. ”Zahir” nu mi-a permis să las cartea din mână până ce nu am mai avut ce să citesc din ea. După am realizat ca el are dreptate, că ne purtăm cicatricile ca și cum ar fi niște medalii, indiferent cât de grele sau cât de dureroase sunt. Sunt ale noastre...
 

  Nu mi-am potolit setea de cuvinte, așa că am gustat din delicatețea fluturilor. Mi-era frică, pentru că știam că fluturii nu trăiesc decât o zi, așa că am savurat cele 2 volume timp de 2 zile.
  ”Fluturi” îți arată o altă lume, o lume în care și cel mai sigur om de pe pământ se poate îndrăgosti și poate accepta orice, de dragul omului de lângă tine. Banii primează... Nu cumperi fericirea cu banii, niciodată, dar o poți întreține. E o poveste de dragoste zbuciumată, și într-adevăr, iubirea e șireată și are mai  multe fețe. Suntem capabili să iubim în moduri diferite. Trupul e doar o cetate pentru suflet, și dacă un om poate trece de trup și-ți intră în suflet, ce poți face? Chiar dacă-s triste iubirile, sau devin dezamăgiri, înveți să treci peste cu capul sus. Înveți să fii mai rabdator, să ai grijă de sufletul tău și cui îi vei face loc din nou să se așeze în parcul sufletului. Irina Binder relatează o poveste, sau mai multe, în care îți este imposibil să nu te regăsești, să nu trăiești fiecare cuvânt, să nu simți câte un fior sau să nu ți se prelingă câte o lacrimă. Au fost rânduri pe care le-am citit de 2 ori ,din dorința de a nu le uita sau de a-mi da seama dacă sunt cuvintele ei sau vorbesc eu prin ea. Cu siguranță lumea poate fi mai bună dacă îți faci timp să îi ajuți pe alții, dar e nevoie de oameni ca Alexandra și Diana ( personaje din carte) care să distrugă într-o secundă tot ce tu ai clădit în ani. Iubirea nu se justifică, ea doar acționează și schimbă omul care erai odată.
   Cu toții avem nevoie de iubire. Suntem dependenți de ea, iar când suntem singuri, cu siguranță ne întoarcem la ce a fost, de dor... Dorul acaparează sufletul și el te împinge să mergi să își iei doza de fluturi de care ai nevoie pentru a merge mai departe. Doza de fluturi de care a avut nevoie și Robert timp de 5 ani, pentru a merge mai departe, pentru a nu dezamăgi.

                                                                           

 Prin aceste volume Irina Binder mi-a dat doza de fluturi de care aveam nevoie, dar eu le-am dat drumu și i-am alungat de lângă mine. Aveau mai multă nevoie să fie liberi. 

    Citiți oameni buni, citiți și trăiți povești care nu sunt ale voastre, dar care te pot învăța cum să mergi mai departe. Recomand ”Fluturi„ pentru toate sufletele! 

    Așa cum am spus la început am învățat ceva. Ce am învățat? Că sufletul e prea bun pentru a urî pe cineva. Oricât am încercat să cred, nu pot să țin dușmănie, sau să încerc să uit pe cineva. Așa ca a venit vremea să iert. Și te iert, și mă iert.