Se numesc prieteni

Sunt persoane care vin și pleacă. Oameni care își pun amprenta în sufletul tău și dintr-o dată dispar. Oameni care-ți zâmbesc, dar te vorbesc, oameni care te analizează și te critică, dar sunt și oameni care deși pleacă, găsesc mereu o potecă pe care să se întoarcă.
Sunt oameni pe care îi cunoști de ani, de-o vară, oameni pe care nu te-ai gândit vreodată că ii vei accepta în viața ta, persoane mici și persoane mari (la înălțime sau la ani). Sunt oameni care atunci când ți-e greu îți dau o îmbrățișare, oameni care îți șterg o lacrimă sau care îți zâmbesc necondiționat. Sunt oameni care te ajută să bei (apă, nu alcool) și care te așează pe pat șoptindu-ți parcă un cântec de noapte bună. EU ÎI NUMESC PRIETENI pe toți aceia care deși pretind că nu știu să danseze, dau din mâini și din picioare doar de dragul grupului. Prieteni sunt cei care triști fiind, găsesc mereu motiv să-ți zâmbească și să spună ”totul este bine”. Oameni dragi sufletului tău sunt cei care în momentul în care pleci îți spun ”drum bun, dar aștept să te întorci” și care-ți spun ”îmi este dor de tine”. Prieteni sunt cei care deși cazi de pe scaun nu se gasește unul să te ajute, dar nu vrei ajutat pentru că mai întâi trebuie să râzi cu ei până îți dau lacrimile. Oameni frumoși cu zâmbet larg și cu umerii tari pentru a suporta orice lacrimă care-ți cade de pe obraz. Oameni care cântă în văzul tuturor și spun ”așa, și?”. Aceștia se numesc prieteni.
   Prieteni oriunde. Aici, într-un alt oraș, într-o altă țară.
             Se numesc prieteni pentru că sunt oamenii sufletului nostru!